ing.Dan Erceanu

ing.Dan Erceanu

luni, iunie 20, 2011

Cit te mai costa sa-ti construiesti o casa.

Preţurile pentru ridicarea unei locuinţe la cheie s-au diminuat cu 50-60% în ultimii trei ani. Cu toate acestea, nu sunt mulţi cei care apelează la o asemenea variantă.

În momentul de faţă, preţul de tranzacţionare pentru un apartament cu două camere, confort unu şi situat într-o zonă decentă a Capitalei, precum Titan, se ridică la aproximativ 55.000 de euro. Cam atât s-ar ridica însă şi costurile de construcţie a unei case la cheie, dotată cu finisaje de calitate medie şi incluzând în preţ şi terenul – cu condiţia ca acesta să fie localizat nu chiar în oraş, ci în apropierea acestuia. Firma Euroest Services, care îşi desfăşoară activitatea în Bucureşti şi împrejurimi, se ocupă de construcţia de case la un preţ de 300 de euro pe metru pătrat construit (la care se adaugă TVA). Asta înseamnă că, pentru o locuinţă cu o suprafaţă utilă de 100 de metri pătraţi (şi una construită de 115-125 de metri pătraţi, în funcţie de proiect), preţul total ar ajunge la circa 45.000 de euro (cu TVA inclus). Dacă eşti dispus să cumperi un teren într-una dintre comunele limitrofe ale Capitalei, unde preţurile pot ajunge şi la 20 de euro pe metru pătrat, poţi da pe un lot de 500 de metri pătraţi doar 10.000 de euro. Astfel, preţul total pe care ar trebui să-l plăteşti pentru o casă ar fi de aproximativ 55.000 de euro.

Scumpiri la materialele de construcţii
Paul Zaharia, administratorul firmei de construcţii PZ&GZ Construct, estimează că, de la izbucnirea crizei, preţurile de construcţie pentru o casă sau vilă s-au diminuat cu 50-60% în piaţa de profil, marja de scădere variind în funcţie de fiecare constructor şi politica de preţ practicată de acesta. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, preţurile actuale nu sunt cu mult diferite – asta mai ales din cauza scumpirii materialelor de construcţie, în special a fierului.

În ciuda preţurilor semnificativ mai mici faţă de acum trei ani, nu foarte mulţi bucureşteni aleg varianta construcţiei unei case printr-o firmă specializată. Zaharia spune că anul trecut nu a fost un an foarte bun pentru businessul pe care îl administrează, dar că prin primăvara lui 2011 s-a simţit o uşoară revigorare a cererilor.

luni, iunie 13, 2011

Despre tipirig si despre apa tare

ȚIPIRÍG2 s. n. Clorură de amoniu (folosită la cositorirea aramei, în soluția unor pile electrice și în diferite reacții chimice.



Acidul azotic, cunoscut și sub numele de acid nitric sau, popular, apă tare, este unul dintre cei mai tari acizi anorganici (minerali). Formula chimică este HNO3. El este totodata, în stare pură sau concentrat, și un oxidant foarte puternic.
Importanța economică

Acidul azotic este folosit în diferite subramuri ale industriei. Cele mai importante aplicații le are în industria îngrășămintelor, a explozivilor, a coloranților precum și în industria metalurgică. Astfel, este folosit pentru producerea diferitor azotați, folosiți ca îngrașământ. În urma nitrării sunt obținute nitroglicerina, nitroceluloza, acidul picric, precum și alte materiale explozive. Tot prin nitrare sunt produși și diferiti coloranți, sau precursori în sinteza coloranților. În industria metalurgică, acidul azotic este folosit la decaparea metalelor, adică a curățirii lor de oxizi metalici și altor impurități de suprafață. Este deasemenea folosit la fabricarea apei regale, una dintre puținele soluții care pot reacționa cu aurul, transformându-l în săruri solubile. Acidul azotic mai este folosit și în analiza chimică și sinteza de laborator, fiind unul dintre cei mai utilizați reactivi

joi, iunie 09, 2011

Port of Cleveland

SE POATE INCEPE O LUCRARE FARA SA EXISTE DETALII DE EXECUTIE?

Nu puteti executa o lucrare fara Detaliile de Executie si Caiet de Sarcini pentru ca... "nu stiti cum". Nu ca nu v-ati pricepe Dvs. dar altfel nu se poate. De altfel, DDE-urile va vor fi cerute si de Inspectorul ISC la Fazele Determinante si daca nu le aveti nu se pot intocmi "Procesele Verbale de Lucrari ce devin Ascunse" deci, nici nu se pune problema ca vi se va permite turnarea betonului.

RTE-ul Dvs. si Dirigintele clientului ar trebui sa stie aceste lucruri si sa va dea un sfat corect pentru ca ei sunt autorizati chiar de catre ISC. La biroul sefului de santier (pe santier) trebuie de asemenea sa aveti aceste documente pentru a putea fi verificate la orice control de la Disciplina in Constructii (Primarie) sau ISC.

Tot in documentatia prezenta la santier trebuie sa aveti copie dupa PAC, Manualul Calitatii, Programul de L:ucrari pe Timp Friguros, condica de betoane, PV de lucrari ce devin ascunse (original), certificatele de de conformitate pentru materialele de constructii pe care urmeaza sa le puneti in opera, certificatele de la statia de betoane, buletinele de analiza intocmite de laboratorul cu care lucrati pentru beton si otel (trasabilitatea).

Cand duceti otelul la laborator luati cate 4 bare de 0,60m pentru fiecare diametru PC si OB si ATENTIE: NU din capul de bara – taiati mai intai o bucata de 15-20cm si apoi taiati proba pentru laborator. Notati pe hartie Lotul, Producatorul si Distribuitorul. Pentru beton, este bine sa recoltati probele din a doua masina.

Daca aduceti otelul pe santier in mai multe transe trebuie sa faceti analize laborator pentru fiecare trasport si nu este convenabil asa ca mai bine il luati tot odata si aveti un singur Aviz de Expeditie cu care dovediti ca a fost achizitionata intreaga cantitate pentru proiectul respectiv o singura data. 

Toate aceste informatii vi le pot da mult mai detaliat RTE-ul si CTCC-ul (CQ) Dvs.

Trebuie sa executati lucrarile conform unui Proiect intocmit de un inginer de specialitate si verificat - care are stampila Verificatorului Autorizat.

Beneficiarul este indreptatit sa nu va emita Ordinul de Incepere a Lucrarilor pentru ca in constructii raspunderea este solidara: Constructor-Proiectant-Beneficiar.  

Ce Legi guverneaza domeniul constructiilor?

HG 203/2003 de aprobare a Regulamentului privind elaborarea reglementarilor tehnice in constructii
Ordinul MLPTL 542/2003 pentru aprobarea Metodologiei privind initierea, programarea, achizitia, elaborarea, avizarea, aprobarea si valorificarea reglementarilor tehnice si a rezultatelor activitatilor specifice in constructii, amenajarea teritoriului, urbanism si habitat
LEGEA 7/1996 privind cadastrul si publicitatea imobiliara
OUG 70/2001 privind modificarea si completarea Legii cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996
LEGEA nr. 78/2001 privind aprobarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 70/2001 pentru modificarea si completarea Legii cadastrului si a publicitãtii imobiliare nr. 7/1996
Legea 10/1995 privind calitatea in constructii
LEGEA 587/2002 pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii
LEGEA 114/96. Legea locuintei
LEGEA 50 / 1991 (republicata în M.Of. nr. 3/13 ian. 1997) privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor
Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare
Ordinul 1943 / 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare
Ordonanta a Guvernului 5 / 2002 pentru modificarea si completarea art. 4 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata
LEGEA nr. 455 / 2002 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 5/2002 pentru modificarea si completarea art. 4 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata
LEGEA 453 / 2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii si unele masuri pentru realizarea locuintelor
LEGEA nr. /1996 pentru privind modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor
LEGEA Nr. 85 / 1992 privind vanzarea de locuinte si spatii cu alta destinatie construite din fondurile statului si din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat
LEGEA Nr. 76 / 1994 pentru modificarea si completarea Legii nr. 85/1992 privind vinzarea de locuinte si spatii cu alta destinatie construite din fondurile statului si din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat.

vineri, februarie 11, 2011

Ventilatia casei si izolatia cu polistiren

zolarea termica este obligatorie la proiectele de case noi, iar în ultimii ani a devenit o prioritate și la construcțiile vechi. Pentru clădirile rezidențiale, case, blocuri, cele mai comune mijloace de termoizolare sunt placarea pereților cu polistiren (extrudat sau expandat) și montarea de tâmplărie etanșă (cu chedere de cauciuc) cu geam termopan. Un pic de teorie asupra principiului care stă la baza termoizolării.  O termoizolare bună înseamnă un transfer cât mai redus de căldură. Transferul de căldură se realizează în cazul unei locuințe prin trei feluri:
  • conducție termică prin pereți, acoperiș, ferestre – din acest motiv izolam peretii si folosim profile de PVC cu n-spe camere sau profile de aluminiu cu rupere termica;
  • radiație termică, în special prin ferestre (între foile de geam) – iar, ca sa avem pierderi cat mai, mici folosim geamuri Low-E;
  • schimb efectiv de mase de aer între interior și exterior – iar,  ca sa impiedicam transferul de aer,  avem o serie de garnituri si chedere la usi si la geamuri.
Imaginati-va prin absurd, o casa cu pereti izolati cu 50cm de polistiren, cu 3 randuri de geamuri termopan triple, cu garnituri perfecte la usi si la geamuri.
Este aceasta casa bine izolata?
Evident ca da! Este chiar o casa pasiva, adica  se poate obtine un mediu cu temperatura confortabila fara sa avem un sistem de incalzire  (caldura produsa in interior de oameni, becuri, diverse electrocasnice este suficienta).

Este aceasta o solutie pentru o casa de locuit?
Nu, desi vom obtine o casa perfect izolata, aceasta este si foarte etansa, deoarece nu avem  ventilatie. Cu alte cuvinte, este vitala asigurarea unei atmosfere interioare de calitate, printr-un aport periodic de aer proaspat.

Centrala de Ventilatie
Centrala de ventilatie cu schimbator de caldura
Cum se face ventilatia?
Cel mai simplu mod: Deschidem geamul! Pentru durata scurta, dar des, indiferent de cat de frig (sau cald) este afara; din pacate, concomitent cu ventilatia se produc si pierderi substantiale de caldura pe care am incercat cu atata truda sa o pastram.
Un mod mai complicat, dar mai eficient  este cu o centrala de ventilatie cu schimbator de caldura.  Aceasta produce schimbul de aer intre interior si exterior, dar face si un schimb de caldura intre cele doua fluxuri de aer (vezi imagine; adica ne folosim de caldura aerului uzat care va fi evacuat pentru a incalzi aerul proaspat introdus de afara). Evident ca transferul de caldura prin centrala de ventilatie nu va fi complet si vor exista niste pierderi de caldura, randamentul centralei fiind maxim 80%. Cu toate acestea, pierderile de caldura vor fi mult mai mici decat in cazul ventilarii prin deschiderea geamului
Concluzii:
O casa bine izolata si etansa este predispusa la condens in interior, daca nu are parte de o ventilatie suficienta. Pur si simplu umiditatea degajata in urma locuirii (aer expirat de oameni, gatit, spalat, etc.) este captiva in interior si in lipsa ventilarii, creste pana la valori unde condenseaza si pe suprafete care sunt doar cu cateva grade mai reci decat temperatura aerului interior. Fenomenul descris se poate petrece la orice casa izolata cu polistiren, dar apare cu precadere la casele la care prin tehnologia de constructie se obtine o etansare foarte buna – ex. ICF’s Amvic, Isoteq, Isorast, Argisol, etc.
Din pacate, umiditatea este doar varful aisbergului. In realitate, umiditatea, condensul, mucegaiul, sunt doar semnele exterioare ale unui aer inchis, viciat.  Daca avem o casa bine izolata si etansa si nu o ventilam,   vom respira un aer puternic viciat, iar daca o ventilam doar prin deschiderea geamului, vom pierde caldura.
O casa eficienta termic si totodata ventilata, are nevoie de un sistem de ventilatie.
Casa pasiva, promovata de catre  vanzatorii/producatori de ICF’s (Amvic, Isoteq, Isorast, Argisol, etc.), este un MIT atata vreme cat NU este insotita de sisteme de ventilatie cu recuperare de caldura.
P.S.
Este adevarat ca o placare a peretilor cu materiale permeabile pentru aer si vaporii de apa, cum ar fi placile de vata minerala, va permite un transfer de aer prin pereti (poate ati auzit expresia respira peretii, sau despre polistiren ca nu este bun, deoarece nu respira). Dupa parerea mea (nu am vazut un studiu care sa-mi demonstreze contrariul), cantitatea de aer transferata prin pereti nu este suficienta pentru a mentine o calitate buna a atmosferei interioare, cu toate ca umiditatea relativa la interior este mai scazuta decat in cazul “izolarii etanse”. In plus, exista si alte dezavantaje cum ar fi pretul si sensibilitatea la apa (prin umezire, vata minerala isi diminueaza radical proprietatile de izloare termica).

Vrei un proiect ieftin ca sa economisesti bani?

N-am mai scris nimic de foarte mult timp. As vrea insa sa sparg gheata pe anul asta cu un post nou despre partea de proiectare a unei case si cat de importanta cred eu ca este ea in economia constructiei.
Atunci cand nu stii nimic despre cum sa-ti construiesti o casa, incepi sa te documentezi. Iar primul lucru pe care vrei sa-l afli este pretul constructiei. Numai ca fara un proiect este ca si cum ai vrea sa stii cat te costa sa-ti cumperi masina, fara sa stii ce model vrei. Exista un pret estimat pentru metrul patrat construit, insa el poate diferi, in functie de calitatea si cantitatea materialelor din proiect. Cu cat proiectul este mai complet, cu atat estimarile de orice natura privind constructia vor fi mai exacte.
Greseala cea mai mare este aceea ca foarte multi considera proiectul casei prea putin important. De fiecare data cand prietenii imi cer un sfat despre pretul casei pe care si-o doresc, cer detalii despre proiect, pentru a-mi face o parere, si aproape mereu mi se raspunde la modul: “proiectul este unul normal, nimic iesit din comun… am vazut unul care ne place la cineva si o sa vorbim cu el”.
Am prieteni care in ciuda sfaturilor mele de a plati un proiect la care arhitectii sa lucreze bazandu-se pe forma si pozitionarea terenului, dar si pe ceea ce-si doresc ei ca viitori proprietari de la casa, au preferat sa dea 1000 – 1500 de lei pe cateva planse ale unui proiect deja facut pentru altcineva. Normal ca marea parte a proiectelor de acest fel sunt incomplete si lipsite de detalii de executie foarte importante. Mai mult, te poti trezi cu spatii vitrate foarte mari pozitionate catre nord sau catre vecinatati spre care ar fi trebuit sa fie asezate geamurile de la baie. Asta nu aduce decat disconfort, plus multi bani si nervi consumati.
Da, un proiect muncit de la zero este mai scump si poate dura ceva timp pana se realizeaza, insa este ultimul lucru la care trebuie sa te gandesti daca vrei sa scutesti bani construindu-ti casa bine. Din pacate insa, priectul trebuie platit la inceput si de obicei costurile de proiectare nu sunt luate de multi in calcul atunci cand isi bugeteaza cheltuielile, de aici si tendinta de a plati cat mai putin pe proiect, pentru a ramane in interiorul unui buget stabilit eronat, care oricum va fi cu mult depasit. De multe ori TOCMAI din lipsa unui proiect bine pus la punct.

new

new

Autorizarea site-urilor pentru afişarea de anunţuri

Autorizarea site-urilor pentru afişarea de anunţuri

Guns N' Roses - Dead Horse

miercuri, februarie 09, 2011





Dan Erceanu


Dan Erceanu

joi, februarie 03, 2011

Pereti usori

Peretii de gipscarton sau, in limbaj popular, Rigips (nume care de fapt desemneaza unul din producatorii de sisteme de pereti de gips carton) sunt solutia cea mai intalnita pentru rezolvarea compartimentarilor fara rol structural. Cu toate acestea, am intalnit clienti care resping categoric solutia de realizare a compartimentarilor cu pereti de gips carton.

Motivele pentru care unii oameni evita rigips-ul sunt foarte variate si de multe ori au la baza neintelegeri sau abordari superficiale ale detaliilor sau tehnologiei de executie. Iata cateva dintre ele:
# Senzatia de lipsa de soliditate, alimentata in principal de senzatia de gol pe care o ai daca lovesti in perete. Peretele suna a gol pentru ca are un spatiu gol in interior! Cu toate acestea peretele este suficient de rezistent. Eu personal nu am auzit de a avarierea unui perete de rigips, corect executat, provocata din rezemarea sau chiar din impingerea voluntara in perete.
# Izolarea fonica insuficienta. Tehnologia pe care ”mesterii” nostri o aplica la compartimentarile caselor de locuit se rezuma de cele mai multe ori la pereti cu cate o foaie de 12.5mm pe fiecare parte, si eventual cu vata minerala intre. Criteriul principal la construirea unui astfel de perete este costul cat mai mic al materialelor inglobate. Astfel realizat, este evident ca peretele nu va putea garanta o izolare fonica satisfacatoare. Solutiile au existat dintotdeauna; trebuie doar sa ne intoarcem la detaliile puse la dispozitie de catre producatorul sistemului. Am intalnit pereti de rigips, la compartimentarea peretilor dintre camerele unui hotel de 5*, credeti ca se auzea ceva din camera vecina? In prima poza, va propun un exemplu de realizare a unui perete de 15.5cm grosime pentru compartimentari interioare.
# Aparitia in timp a fisurilor la rosturile dintre placi. Da!, am vazut pereti de rigips crapati la rosturile dintre placi. Este dovada clara ca o tehnologie elementara nu a fost respectata. Placile de rigips sunt subtiate la zona de imbinare, pentru a permite amplasarea de-a lungul rostului de imbinare intre placi a benzii de fibra de sticla si apoi a chitului de rosturi, urmand ca finisajul sa iasa in cele din urma la fata cu placa.
# Nu se pot agata obiecte de perete. Exista o multime de sisteme de fixare care pot face fata cu succes la prinderea unor obiecte usoare sau de greutate medie. Intr-adevar pentru a monta mobilier sanitar (chiuvete, vase de WC) , corpuri de mobilier, console de televizor, este nevoie de profile metalice pozitionate in prealabil in care sa se realizeze fixarile.

MBC Construct Prest - RELAZZO

MBC Construct Prest - RELAZZO

miercuri, septembrie 01, 2010


joi, august 19, 2010


sâmbătă, iunie 19, 2010

INSTRUCTIUNI PROPRII PENTRU SANTIERE IN CONSTRUCTII

1. Incadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca se face conform prevederilor Normelor generale de protectia muncii.

Lucratile de reparatii, consolidari, demolari si translatii de cladiri se vor executa numai de personal calificat si instruit pentru operatiile respective.

2. Santierul va fi ingradit cu imprejmuiri continue, conform proiectului de organizare de santier. In punctele de acces spre locul de demolare se vor pune tablite de avertizare si de interzicere a accesului persoanelor fara atributii de serviciu pe teritoriul santierului.

3. Şantierul va fi împrejmuit pentru a se evita accesul persoanelor străine. Se vor îngrădi cu împrejmuiri

continue, lucrările în curs de construcţie, situate de-a lungul drumurilor publice.

În cazul în care împrejmuirea se execută la o distanţă mai mică de 10 m de o lucrare în curs de

construcţie, care are o înălţime mai mare de 12 m, aceasta trebuie prevăzută cu copertină lată de cel

puţin 1 m şi cu o rampă de 20 de grade spre partea opusă lucrării. De-a lungul muchiei de sus a

copertinei trebuie făcută o bordură înaltă de 15 cm.


4. Este obligatorie semnalizarea zonei de lucru, aflata in raza de actiune, a utilajelor de ridicat, respectiv a lucrarilor ce prezinta pericol.

Pasarelele, scarile si platformele de lucru de langa utilajele de constructii vor fi prevazute cu balustrade de protectie.

5. Masinile si utilajele de constructii vor fi amplasate si instalate incat sa se asigure stabilitatea si imposibilitatea unor deplasari necomadate.

La terminarea fiecarui schimb, fronturilor de lucru se vor lasa in siguranta.

6. Zona de lucru trebuie prevazuta cu rigole pentru scurgerea apelor de suprafata, care nu vor fi amplasate de-a lungul zidurilor, sapaturilor sau gropilor de fundatii.

7. Locurile de munca care prezinta pericole vor fi semnalizate cu indicatoare de avertizare sau interzicere.

8. La lucrarile executate pe verticala la doua niveluri diferite, deasupra unui agregat sau sub acesta, la lucrarile ce se executa deasupra pasajelor, se vor intocmi fise tehnologice care vor contine masuri suplimentare de protectie a munci referitoare la :

- trecerea persoanelor peste gropi, santuri, pivnite deschise

- lucrarile ce se executa deasupra pasajelor

9. Toate golurile din pereţi, amplasate cu marginea de jos la o înălţime sub 0,70 m deasupra planşeului şi care comunică spre exteriorul construcţiilor sau dau spre locuri unde nu există un planşeu continuu, se vor îngrădi.De asemenea se vor acoperi şi îngrădi cu balustrade executate pe tot conturul, cu o înălţime de cel puţin 1 m, golurile din planşeele clădirilor în construcţie pe care se execută lucrări sau e posibil să se circule; golurile vor fi marcate cu indicatoare de pericol.

10. Golurile de ferestre şi uşi unde nu s-a montat tâmplăria vor fi închise provizoriu pentru a feri personalul muncitor de curenţii de aer.

11. Locurile de munca si de circulatie trebuie sa dispuna de un iluminat care sa asigure desfasurarea functiilor vizuale si securitatea persoanelor corespunzator sarcinii de munca.

12. Schelele, esafoadele si alte elemente ajutatoare pentru lucrarile executate la inaltime vor corespunde prevederilor proiectului de executie.

13. Montarea, ancorarea si folosirea schelelor se vor face conform cartii tehnice a acestora si proiectului de executie a lucrarilor.

14. Pentru lucrări executate la înălţimi sub 5 m se vor folosi schele simple, iar pentru înălţimi peste 5 m se vor utiliza schele conform indicaţiilor din proiectele tehnologice. Schelele vor fi prevăzute cu balustrade şi scândură de bord şi vor fi executate astfel încât să corespundă sarcinilor pe care le vor avea de suportat. Se interzice utilizarea de schele improvizate şi circulaţia personalului muncitor sub schele pe care se lucrează.

15. La montarea sau adaugarea la inaltime a schelelor si esafoadelor, lucratorii vor purta echipament individual de protectie

16. Se interzice executarea lucrarilor la inaltime in conditii meteorologice nefavorabile (vant puternic peste 11 m/s, polei, descarcari atmosferice, precipitatii etc)

17. Lucratorii trebuie sa dispuna pe santier de apa potabila sau alte bauturi nealcoolizate in cantitati suficiente. De asemenea, trebuie sa dispuna de facilitati pentru a-si lua masa in conditii satisfacatoare.

18. Materilele provenite din demolare vor fi evacuate imediat in locurile destinate in acest scop. Caile de acees vor fi degajate de diversele materiale provenite din demolari

19. Este interzisa aruncarea de la inaltime a molozului rezultat, a deseurilor precum si a altor materiale.

20. Evacuarea molozului şi a deşeurilor de materiale din obiectele de construcţie şi schelele aferente, de la o înălţime mai mare de 4 m, trebuie făcută cu ajutorul jgheaburilor închise, în lăzi închise sau în containere. Capătul inferior al jgheabului trebuie să se afle la o înălţime de cel mult 1 m deasupra solului. În cazul în care acest lucru nu este posibil, capătul inferior al jgheabului trebuie să se termine într-un buncăr de depozitare, pentru a se evita producerea prafului.Locurile în care se depozitează molozul şi deşeurile de materiale de construcţii evacuate de sus trebuie să fie îngrădite.

21. Incarcarea, ridicarea si descarcarea materialelor cu mijloace de ridicat se va face cu respectarea instructiunilor de utilizare a instalatiei respective.

22. Se interzice aplecarea lucratorilor in afara constructiei pentru a desprinde elementele din carligul mijlocului de ridicat. Apropierea incarcaturii se va face cu carlige de tragere sau franghii ajutatoare.

23. Materialele, sculele si utilajele devenite disponibile, atat la sol cat si la inaltime, vor fi stranse si depozitate in locuri special amenajate. Se interzice aruncarea lor la inaltime.

24. Manipularea mecanizata pe orizontala si verticala a diferitelor incarcaturi se va executa numai dupa legarea si fixarea incarcaturilor de catre lucratorii instruiti si autorizati in acest scop. Se vor respecta prevederile in vigoare cu privire la lucrul cu mijloace de ridicare si transport pe verticala si orizontala.

25. Caile de circulatie si scarile de acces trebuie sa fie astfel calculate si amenajate incat sa poata fi utilizate in deplina siguranta si in conformitate cu destinatia lor. Scarile de acces vor fi prevazute cu balustrade pentru prevenirea caderii in gol, conform proiectului pentru prevenirea caderii in gol, conform proiectului tehnologic.

26. Accesul lucratorilor pe schele, direct din cladire, se va face numai prin locurile destinate in acest scop.

27. Echipamentele electrice utilizate la locurile de munca vor fi astfel realizate, incat sa nu constituie pericol de incendiu sau explozie, iar persoanele sa fie protejate impotriva riscurilor de electrocutare prin atingere directa sau indirecta.

28. Utilajele, mecanismele şi aparatele electrice fixe utilizate la executarea diferitelor lucrări trebuie - obligatoriu - legate la instalaţia de punere la pământ, a cărei rezistenţă va fi de cel mult 4 ohmi.

29. Se interzice lucrul la tablourile electrice de comanda si la partile componente ale instalatiei electrice, fara intreruperea circuitelor de alimentare. Interventia la instalatia electrica se va face numai de electricieni calificati, intruiti si autorizati.

30. Instalatiile de distributie a energiei electrice, existente inainte de deschiderea santierului, trebuie sa fie identificate, verificate si semnalizate.

31. In functie de caracteristicile santierului si echipamentelor, de dimensiunile incaperilor, de caracteristicile fizice si chimice prezente ca si de numarul maxim de persoane, este obligatoriu sa fie prevazut un numar suficient de mijloace corespunzatoare pentru combaterea incendiilor.

Dispozitivele neautomatizate contra incendiilor trebuie sa fie usor accesibile.

32. Inainte de inceperea lucrarilor de sapaturi se vor obtine precizari asupra naturii straturilor, asupra existentei apelor subterane, asupra existentei eventualelor constructii si instalatii subterane, natura lor si felul cum sunt amplasate sub pamant.

33. Stationarea si circulatia vehiculelor sau a utilajelor de constructii in apropiere de locurile unde se executa sapaturi fara sprijiniri sunt permise numai la o distanta egala cu de doua ori adancimea.

34. Pamantul provenit din sapatura, precum si alte materiale se vor depozita la o distanta minima de 0,5 m de la marginea peretilor sapaturii. La sapaturile cu peretii in taluze, cu un unghi mai mare decat unghiul natural al taluzului, distanta maxima dintre locul de asezare a pamantului aruncat si marginea sapaturii trebuie stabilita in prealabil prin proiect.

35. La sapaturile manuale executate la a o adancime mai mare de 1,5 m se vor montat platforme pentru aruncarea pamantului. Acestea trebuie sa fie bine fixate si sa reziste incarcaturii pe care trebuie s-o suporte.

36. In cazul sapaturilor executate langa fundatii existente sau langa alte constructii, masurile necesare pentru a se evita tasarea acestora, vor fi prezentate in proiectele de executie.

37. Inainte de inceperea turnarii betoanelor, conducatorul locului de munca va controla modul de executie si soliditatea cofrajelor, a schelelor si a podinelor de lucru.

38. Caile de acces catre elementul in care se toarna betonul vor fi eliberate de materiale si mentinute in stare de curatenie.

39. Se interzice accesul lucratoriulor in zona de turnare a betoanelor.

40. La fasonarea si montarea otelului beton se vor lua urmatoarle masuri:

- se va amenaja o platforma pentru indreptarea otelului beton la cel putin 2 m distanta de caile de circulatie

- se interzice tinerea in mana a baretelor mai scurte de 30 cm la taierea cu foarfeca cat si la stanta actionata de motor, pentru a se evita prinderea manii in timpul taierii barelor

- indoirea manuala a armaturilor de otel se va face cu chei destinate acestei operatiuni, in buna stare.

- Este interzisa confectionarea armaturilor in zona de influenta a liniilor electrice aflate sub tensiune

41. Conducatorii formatiuniilor de lucru sunt obligati sa verifice zilnic, inainte de inceperea lucrului, daca sculele sunt in stare tehnica corespunzatoare si daca cele actionate electric sunt legate la pamant. In lipsa acestor puncte fixe se vor utiliza cabluri sau franghii corespunzatoare, bine ancorate, de care lucratorii sa se asigure prin intermediul centurilor de siguranta.

42. Urcarea si coborarea la si de pe podinele de lucru se vor realiza numai prin intermediul rampelor si a cailor de acces executate conform standardelor in vigoare

43. Se interzice urcarea si coborarea pe elementele cofrajelor, schelelor sau esafoadelor.

44. Se interzice circulatia sau stationarea pe astereala prinsa pe plansee.

45. Pentru montarea cofrajelor suspendate pe grinzi metalice se va realiza o podina de lucru. Dulapii podinelor vor fi fixati pe grinzi.

Circulatia pe cofraje metalice este permisa numai daca pe acestea s-au asezat dulapi.

46. Pentru montarea fermelor, luminatoarelor sau a altor elemente asamblate pe loc, se vor realiza in prealabil schele.

47. Zona unde se monteaza sau se demonteaza cofraje, schele si esfoadele va fi imprejmuita si se vor lua masuri de oprirea accesului in zona respectiva, iar daca este cazul se vor executa copertine de protectie.

48. Daca cofrajul, schela sau esafodul raman un timp nefolosite (la constructiile unde lucrarile se intrerup provizoriu), la reluarea lucrului se vor verifica si se vor face completarile necesare si o noua receptie a cofrajululi, schelei sau esafodului.

49. La asamblarea elementelor de cofraj, schele, esafoadele cu buloane, bolturi, suruburi, verificarea coincidentei orificiilor se va face cu dornuri destinate acestei operatiuni. Se interzice efectuarea verificarii prin introducerea degetelor in orificiile respective.

Cuiele din panourile de cofraj vor fi intoarse spre a evita ranirea sau agatarea echipamentului muncitorilor.

50. Se interzice demontarea cofrajelor, schelelor si esafoadelor prin tractiune inainte de desfacrea tuturor legaturilor.

51. Demontarea cofrajelor, schelelor si esafoadelor se face numai dupa ce s-au luat toate masurile de protectie necesare. Efectuarea operatiunilor de demonatare se face in ordinea inversa celor de motare sau conform prevederilor proiectului de executie.

Se interzice demontarea prin daramare, precum si depozitarea pe podinele de lucru a materialelor provenite din demontare.

Toate elementele componente demontate se vor cobori pe masura demontarii lor, prin mijloace mecanizate sau cu ajutorul franghiilor si scripetiilor. Nu este permisa aruncarea de la inaltime a elementelor.

52. Se interzice, la orice lucrare la inaltime, monatrea si demontarea cofrajelor, schelelor si esafoadelor in cazul cand conditiile meteorologoce sunt nefavorabile, pe intuneric sau cand locurile de munca nu sunt iluminate.

53. Accesul personalului in groapa cu var este interzis. Gropile de var vor fi imprejmuite cu balustrade de protectie. Scoaterea varului din groapa se va efectua mecanizat sau manual. In cazul scoaterii manuale se utilizeaza scara si podina amenajata in acest scop.

54. In timpul executarii lucrarilor de zidarie sub nivelul solului sau a fundatilor de piatra, se va controla rezistanta sprijinirilor peretilor sapaturii, luandu-se masuri ori de date ori se constata deteriorari ale acestora.

55. La executarea fundatiilor din piatra, se va evita caderea bolovanilor. Coborarea materialelor necesare executarii zidariilor subterane (fundatia), se va face mecanizat sau folosindu-se jgheaburi si planuri inclinate. Spatiile dintre sapaturi si fundatia zidului se vor umple cu pamant si se vor bate cu maiul pe masura executarii zidariei, spre a nu provoca daramarea zidariei.

56. Se interzice evacuarea molozului si a deseurilor de materiale prin aruncare din interiorul lucrarii in constructie.

57. Pe masura cresterii inaltimii zidariei, se vor realiza podine provizorii de lucru. Accesul pe podinele de lucru se face numai pe scari.

58. La zidurile in care sunt inglobate conducte de apa, gaze sau instalatii electrice se vor studia planurile de amplasare a conductelor de alimentare cu apa, gaze, temoficare, a cablurilor electrice si de telecomunicatii, etc. si se vor lua masuri pentru intreruperea legaturilor de alimentare, fara a le deteriora sau a influenta alimentarea altor cladiri.

59. Executarea zidariei exterioare de pe schelele interioare se va face dupa ce in prealabil s-a montat spre exterior o copertina de protectie cu latimea de 1,5 m si panta spre zid. Pe aceasta copertina este interzisa circulatia lucratorilor sau depozitarea materialelor si sculelor.

60. Este interzisa circulatia pe ziduri.

61. Inaintea executarii corniselor se vor monta dispozitivele de sustinere si fixare provizorie a cornisei; acestea se vor demonta numai dupa executarea tencuielilor si a invelitorilor. La cornise, zidaria care depaseste planul zidului cu peste 30 cm, se va executa numai de pe schele.

62. In cazul utilizarii pentru ridicarea materialelor a unor dispozitive si mecanisme de mica mecanizare, se vor respecta normele de protectie a muncii pentru lucrul pe schele si la inaltime.

63. In cazul producerii in timpul lucrului a unor defectiuni ale utilajelor, la conductele de transport al mortarului, cat si in cazul formarii de dopuri de mortar in sistemul de transport, se va opri lucrul imediat.

Se interzice orice interventie in timpul functionarii utilajelor. Interventiile respective se vor efectua numai dupa oprirea utilajelor, de catre personal calificat si instruit pentru aceste operatiuni.

64. Inainte de inceperea lucrarilor de reparatii la invelitori, se va verifica daca constructiile sunt prevazute cu scari de acces corespunzatoare, ancorate de constructie si se verifica siguranta acestora.

65. Inaintea inceperii lucrarilor de reparatii, conducatorul lucrarilor va verifica rezistenta asterelei si sarpantei, urmarind ca elementele componente ale sarpantei sa nu prezinte deformatii sau deteriorari. In cazul constatarii unor deficiente, se vor lua masurilor de remediere a acestora.

Se interzice depozitarea si manipularea materialelor direct pe astereala. Se vor amenaja platforme speciale pentru depozitare.

66. Topirea bitumului se va realiza numai in utilaj construite in acest scop (topitoare de bitum, cazane, masini de topit). Amplasarea utilajelor de topit bitum se va face la cel putin 50 m de constructiile de lemn sau depozite.

Locul unde se efectueaza topirea bitumului , va fi ingradit cu indicatoare de avertizare sau interdictie.

Se interzice amplasarea utilajelor de topit bitum in locuri unde exista posibilitatea degajarii vaporilor de substante inflamabile sau combustibile.

In apropierea cazanului de topit bitum, se va amenaja un panou prevazut cu mijloace necesare pentru stingerea incendiilor. Se vor respecta prevederile din normele specifice de protectie a muncii pentru lucrari de izolatii termice, hidrofuge si protectii anticorosive.

62.Transportul bitumului se va realiza in vase inchise, cu continutul pana la ¾ din capacitate. Vasele cu care se transporta bitumul pe acoperis vor fi asezate pe o platforma special executata care tine seama de panta acoperisului. De asemenea, trebuie luate masuri ca bitumul fierbinte sa nu curga de pe acoperis.

67. Reparatiile la jgheaburi, sorturi, burlane si pazii se vor face pe schela exterioara, ancorata de partile solide ale constructiei.

68. Repararea invelitorilor din tigle, olane, placi de azbociment cat si monatarea caciulilor deasupra cosurilor de fum se vor efectua dupa amenajarea unei podine de lucru sau schele.

69. Se interzice aruncarea oricaror materiale sau scule de pe acoperis. Zilnic, dupa terminarea lucrului se va curata acoperisul.

70. Pe timp nefavorabil (ploaie, ceata, polei sau ninsoare) se interzice efectuarea lucrarilor de reparatii la acoperis.

71. La lucrarile cu bitum fierbinte nu este admis personal cu boli de piele, boli respiratorii, conjunctivite, afectiuni gastrointenstinale, precum si femei care alapteaza.

72. Repararea tencuielilor interioare pe suprafete intinse se va executa de pe schele rezistente cu podine continui; se admite a se lucra pe scari duble numai la mici reparatii(de exemplu astupari goluri, treceri conducte). Este interzisa folosirea improvizatiilor in realizarea sau sprijinirea podinelor.

73. Lucrarile de finisaj la exterior se vor executa de pe schele. Se interzice executarea lucrarilor simultan la doua niveluri aflate pe aceeasi verticala.

74. Dupa terminarea lucrului, se vor evacua de pe schele resturile de materiale si sculele.

75. La repararea pardoselilor se vor utiliza scule in buna stare de functionare. Pe timpul repararii pardoselii, cablurile electrice care o traverseaza vor fi scoase de sub tensiune.

76. Lucrarile de zugraveli si vopsitorii interioare se vor executa de pe schele interioare sau de pe scari duble; utilizarea scarilor simple este permisa la lucrari de pana la 3 m inaltime.

77. Fierberea uleiului de in in aer liber si transportul lui in vase deschise sunt interzise. Vasele utilizate la transportul uleiului de in vor fi inchise si umplute la ¾ din capacitatea lor.

78. Lucrarile la care se folosesc substante inflamabile (de ex. Benzina, nitrolacuri, petrol etc.) se vor executa de catre lucratorii calificati si instruiti pentru utilizarea acsetora.

79. Finisajul interior cu vopsele care degaja substante toxice se executa cu ferestrele deschise sau asigurandu-se ventilatie. La aplicarea vopselei prin pulverizare, se va asigura ventilatia corespunzatoare sau se vor dota lucratorii cu masti contra noxelor.

80. In incaperile unde se intrebuinteaza nitrolacuri, combustibili si alte substante care degaja gaze inflamabile este interzisa flacara deschisa sau producerea de scantei.

81. In timpul arderii cu lampa de benzina a vopselei vechi, se va asigura o buna aerisire.

La depozitarea si indepartarea deseurilor rezultate in urma procesului tehnologic (de ex. Vopsele, uleiuri, lacuri, solventi etc.) se vor respecta reglementarile in vigoare.

Lucratorii care utilizeaza substante toxice vor fi supusi controlului medical conform reglementarilor Ministerului Sanatatii.

82. Camerele vopsite in ulei vor fi aerisite. Se interzice stationarea sau cazarea lucratorilor in aceste incaperi minimum 24 ore dupa vopsire.

83. La executarea lucrarilor de zugraveli cu preparate pe baza de apa, conductorii electrici aflati in incapere vor fi scosi de sub tensiune.

84. Taierea geamurilor se va face in spatiile destinate acestei operatiuni; deseurile se vor colecta in lazi.

85. Montarea geamurilor la luminatoare se va face de pe o podina de lucru continua. Se interzice accesul persoanelor sub locul de lucru.

86. Subzidirea fundatiilor sau a peretilor cladirilor existente, va fi executata dupa proiecte sau fise tehnologice si sub supravegherea permanenta a conducatorului lucrarii.

87. In cazul in care in timpul executiei se constata deplasari sau deformari ale constructiei, se vor lua masuri urgente pentru indepartarea lucratorilor din zona si adapostirea intr-un loc sigur.

88. Se interzice continuarea lucrarilor de subzidire atunci cand se constata deformari ale terenului din zona respectiva.

89. Inainte de inceperea lucrarilor de demolare se va proceda la examinarea nu numai a a obiectivelor de constructii propuse pentru demolare si a cladirilor din imediata vecinatate in scopul obtinerii informatiilor necesare asupra rezistentei si stabilitatii acestora. Toate observatiile din inspectia vizuala a cladirilor si uneori, dupa caz, din sondaje si incercari nedistructive, vor fi cuprinse intr-un proces verbal pe baza caruia se alege metoda de lucru si se intocmeste proiectul de organizare a lucrarilor de demolare a constructiilor. Lucrarile de demolare propriu-zise se vor executa conform proiectelor avizate si aprobate.

85.Este interzis lucrul la ferastraiele circulare daca acestea nu sunt dotate cu dispozitive de protectie, daca

acestea sunt defecte si nu sunt corespnzatoare tipo- dimensiunilor masinii si sarcinii de lucru.

86.Este interzis a se lucra la ferastraiele circulare daca dispozitivele de protectie nu asigura:

- acoperirea partii active a panzei taietoare

- limitarea urmarilor fenomenului de recul

- oprirea patrunderii mainii lucratorului in zona de taiere a panzei

87. Este interzisa folosirea panzelor taietoare care prezinta crapaturi, fisuri, excentritati, sau mai mult de

doi dinti lipsa, si care sa nu fie consecutivi.

88. Este interzisa orice incercare de franare a panzei taietoare cu diverse obiecte sau cu bucati de material

lemnos.

89. Este interzis lucratorului sa stea, in pozitia de lucru sau in repaus, in planul panzei taietoare. Pozitia

trebuie sa fie in lateralul planului panzei taietoare si in fata acesteia

joi, februarie 11, 2010

Constructorii despre reabilitare: Preţul cel mai mic, lucrarea de mântuială

Emilia Cerna Mladin, preşedinta Asociaţiei Auditorilor Energetici din România, spune că reabilitarea termică ar fi trebuit demarată şi în România de mai mulţi ani, aşa cum a făcut toată Europa, dar consideră că statul subvenţionează prea generos reabilitarea termică, în detrimentul unei educaţii corecte a populaţiei, şi nu e de acord cu faptul că anumite primării au plusat electoral în această direcţie.

“În alte ţări statul nu a băgat bani în reabilitarea unei proprietăţi private. La noi, la început, asociaţiile de locatari nu au vrut. Unele chiar s-au retras din program după ce ministerul plătise proiectele. Acum se îmbulzesc, sunt prea multe solicitări în raport cu fondurile. Dar n-ar vrea să dea nici măcar a cincea parte din costul de execuţie, ceea ce e foarte puţin”, crede Mladin.

Ea spune că nu are dubii că programul e atins de corupţie, “că doar se petrece în România. Se lucrează prost, într-adevăr. Primăriile au derulat licitaţii având ca unic criteriu cel mai mic preţ. Sau câştigat licitaţii în care o firmă se angaja să auditeze 80 de blocuri Într-o săptămână-două. Nu se poate face aşa ceva. Auditatea unui bloc ia cel puţin zece zile, unele nu au RLV-uri. Cele mai multe blocuri nu au carte tehnică. 80 de blocuri poţi să le faci cel mai repede în două luni. S-au dat astfel lucrări în mod discreţional”,  spune Mladin.

Preşedinta auditorilor consideră că Braşovul este oraşul exemplar în privinţa modului în care s-a făcut reabilitarea, deoarece acolo locatarii s-au implicat şi financiar şi în urmărirea lucrărilor.

Mladin subscribe la părerea generală că o soluţie pentru derularea corespunzătoare a lucrărilor ar fi un control mai bun al acestora, “pentru că nu va dura mult până când vom constata că lucrările făcute acum sunt necorespunzătoare”.

Polistirenul şi adezivul fac diferenţa

De aceeaşi părere e şi Adrian Zamfirache, director tehnic la Ceresit, unul dintre cei patru-cinci producători mari de material de termoizolaţie.

El spune că hiba programului e lipsa de coordonare. “Nu există un caiet de sarcini şi nişte specificaţii tehnice clare minimale. Constructorul e total dezinteresat de calitatea materialelor, el vânează preţul cel mai mic. Nu există o pârghie prin care constructorii să poată fi controlaţi”, zice Zamfirache, care subliniază că majoritatea firmelor care au câştigat licitaţiile la primării nu au legătură cu construcţiile de case.

“Unii au făcut drumuri, alţii parcuri, sunt firme mari, sublicitează, câştigă net în faţa firmelor de construcţii civile, datorită preţului, şi zic că e bine pentru că după aceea “văd ei”. Apoi subcontractează lucrarea, pentru că nu ştie cum se face lucrarea. Şi din subcontractor în subcontractor, fiecare vrea să câştige, şi materialul devine din ce în ce mai prost”, zice Zamfirache.

El mai atrage atenţia că şi sincopele de finanţare contribuie la calitatea proastă a lucrărilor: “Ministerul dă banii, primăriile nu prea, firmele nu ajung să-şi primească banii la timp şi prin urmare nici materialele nu pot să le achiziţioneze ritmic. De aceea merg şi cumpără polistiren din colţul străzii, ieftin. Aşa se ajunge ca acelaşi bloc început cu material de calitate să fie făcut cu diverse materiale pe parcurs. Un sistem izolator profesionist trebuie să fie integrat, nu iei adezivul de la unii, polistirenul de la alţii, plasa de la alţii”.

Audit energetic cu metoda copy/paste

Zamfirache spune că patru din cei mai importanţi producători de sisteme termoizolante au făcut o asociaţie profesională prin care au încercat să promoveze un caiet de sarcini care să prevadă condiţiile minimale ale materialelor ce trebuie folosite la reabilitare.

“Ministerul ar trebui să facă acest caiet de sarcini cu cerinţele minimale pentru fiecare din părţile implicate în program: executorul, producătorul de material, proiectantul. Or, la noi un audit costă între 2 şi 6 euro/mp. S-au câştigat licitaţii cu 0,5 euro/mp. Firmele care câştigă zeci de blocuri nu mai fac audit, ci iau cu copy-paste studii de la alte blocuri, şi fac proiecte sumare. Apoi, din punct de vedere al materialelor, agrementarea tehnică se obţine foarte uşor în România, practic poţi obţine autorizare tehnică pentru orice material. Nu-l testează nimeni. S-au sesizat acum de când cu incendiul de la clădirea de la Armenească, dar în acest stil poţi pune pe blocuri orice fel de material vrei, şi un carton. Totul e de faţadă şi decât să se facă lucrări proaste şi să cadă de pe blocuri în capul copiilor, mai bine le laşi aşa neizolate. Există şi localităţi unde primarii au fost corecţi şi gospodari. Nu e cazul Bucureştiului. Un exemplu bun e Braşovul”, conchide Zamfirache care avertizează că într-un an de zile vom vedea plăcile de polistiren cum cad de pe blocurile proaspăt izolate.

Peste 130 de ani vom fi reabilitaţi

Tot în corul nemulţumiţilor se înscrie şi Adriana Iftime, directorul Patronatului Societăţilor din Construcţii: “Dovedim şi în această situaţie că suntem români. Intenţia e bună, dar e aplicată prost”.

Iftime crede că problemele s-au tras din faptul că primăriile au dat pachete de blocuri pe mâinile unor firme mari, refuzându-le astfel firmelor mici şi mijlocii dreptul de a câstiga o pâine, adică fix acelor firme pe care guvernul zicea că le salvează  de la criza economică dându-le de lucru în programul de reabilitare.

“Au câştigat firme mari de infrastructură care au subcontractat lucrările şi lucrurile au scăpat de sub control. Ni se compromite astfel imaginea ca ramură economică. Din această practică de licitare decurg problemele de calitate. Fiecare vrea să obţină profit şi floseşte materiale proaste şi ieftine”, spune Iftime. Ea crede că în ritmul de până acum “ne-ar trebui 130 de ani ca să terminăm toate blocurile. E nevoie de participarea statului, dar nu e normal ca primăriile să-şi arate muşchii şi să plătească tot. Nu e corect şi nici nu e în sprijinul programului”.

Directorul patronatului din construcţii spune că veriga slabă a programului este tocmai controlorul calităţii: dirigintele de şantier. “Diriginţii sunt foarte puţini şi slab pregătiţi. Foarte uşor de corupt. Dacă asociaţiile participau cu bani ar fi trebuit să-şi plătească şi un diriginte care să le urmărească lucrările”.

Iftime crede că ministerul care finanţează jumătate din proiect ar trebui să fie mai interesat de derularea lui corectă, dar admite că în acest moment fiecare bloc e reabilitat după ureche, fără un manual obligatoriu de respectat, făcut de stat. “Sunt foarte mulţi care consideră că polistirenul alb de 8 cm grosime e suficient. Nu e adevărat, contează densitatea şi locul în care e folosit. Dacă pui la etajele inferioare sau la ultimele etaje, depinde de înălţimea blocului. La fel plasa, are diverse capacităţi de aderare a mortarului. Avem şi noi plângeri, şi de la firme şi de la asociaţii, dar din păcate nu puterm dovedi toate neregulile. Furnizorii se plâng de materialele cu care se lucrează”, conchide Iftime.

Ministerul zice că per total e bine

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului se declară mulţumit de derularea programului, chiar dacă admite că a primit câteva reclamaţii de la beneficiarii nemulţumiţi de calitatea lucrărilor, “dar acestea au avut un volum foarte mic, fără un impact la nivelul programului”.

Ministerul consideră că pentru obţinerea unor lucrări de calitate e suficient ca în contractele încheiate între primării şi firmele de construcţii să fie scrise clauze “corespunzătoare cerinţelor esenţiale, precum şi garanţiile materiale şi alte prevederi, care să conducă la realizarea acestor clauze”. Verificarea respectării acestor angajamente, însă, e lăsată tot la mâna primăriilor, care contractează şi lucrările, în mod suspect pentru o instituţie care contribuie, totuşi cu 50% din bani la reabilitarea blocurilor.

Cum au făcut alţii

În toată Europa, chiar şi în fostele ţări comuniste, reabilitarea termică a imobilelor a început şi de acum 20 de ani, făra ca statul să aloce vreun ban pentru asta. Locatarii au fost obligaţi să-şi reabiliteze locuinţele pe banii lor, cu ajutorul unor credite bancare cu dobânzi subvenţionate de stat.


EXPERIMENT. Blocul din strada Grigore Moisil a fost placat cu ajutorul alpiniştilor utilitari, deşi tehnologia de reabilitare prevede obligativitatea lucrului pe schele

COADA LA SCHELE

1.944 de blocuri pe lista de aşteptare
Conform datelor centralizate la nivel naţional, până acum au fost reabilitate termic 781 blocuri ( adică 27.385 apartamente), iar pentru asta ministerul a cheltuit 184.944.811 de lei, ceea ce ar trebui să reprezinte jumătate din suma totală cheltuită în program.

Pentru 2010, însă, ministerul spune că a alocat o sumă mai mică, de numai 150.000.000 lei. Asta înseamnă că angajamentele primarilor, că vor reabilita sute de blocuri anul ăsta, se vor dovedi nefondate.

Pe lista de aşteptare sunt 1.944 blocuri (86.885 apartamente). Cele mai multe solicitări, spune ministerul, vin din Sectoarele 2, 5, 3, 6 şi 1 din Bucureşti, Râmnicu Vâlcea, Braşov, Cluj Napoca, Timişoara, Năvodari, Piatra Neamţ, Petroşani.